Sentimentul de ura

Eu... da... ce e cu mine? Nu e nimic! Ma gandeam doar asa ca de la un timp tot urasc totul. Urasc iarna, zapada, frigul, ce mi se intampla sau ma mai trezesc uneori zicand: urasc asta! Dar ce e cu atata ura? De unde? Nu o sa imi schimbe nimeni parerea, insa! Ce urasc voi uri pana ma plictisesc si gata! Poate ca fraza aceea simpatica "Come to the dark side, we have cookies:)" si-a facut efectul desi era doar o simpla chestie care cica trebuia sa fie amuzanta si doar atat. But now I am in the dark side...



Oricum eu sunt singura vinovata, eu am ales calea asta. Ce daca e asa multa ura? Imi place sa urasc. Imi place sa zic "urasc ziua asta". Apoi imi plac filmele cu rau, unde raul predomina :X - dar sa aiba o forma interesanta de a se prezenta. Imi place raul "imbracat la costum". Adica sa fie ceva care sa te atraga nu doar raul de a incalca reguli sau de a ucide, in asta numai e nicio placere (decat la psihopati probabil). Mie imi place raul reprezentat ca o arta.




Si muzica pe care o ascult simbolizeaza acest lucru: rock bineinteles dar ma refeream in special in cazul asta la death metal si industrial metal... Cum as putea sa nu ma simt eu bine pe melodia "In Flames - Evil in a closet"? Ce daca are versuri intunecate? Melodia e superba:X! Sau "Simplyd4rk - Wake up, you're dead" wow melodia asta e bestiala! Si multe chestii ce sunt considerate din partea "rea" sunt defapt realitati. Nu ma refer neaparat la melodii, ma refer la tot felul de situatii cu care ne mai confruntam.



In fine, imi place sa urasc! E de-a dreptul incantator! Pentru mine, bineinteles si pe moment! Imi place sa cred ca ingerul meu din partea satanei imi vrea tot binele, pentru ca el stie ca eu le am asa un pic in partea asta pesimista, in partea neagra si ar face orice ca eu sa fiu fericita... doar el e rau si isi permite orice trucuri, si drept vorbing am sa ii si permit! Nu e minunat? Atunci cand te tii de regulile de morala ingerul bun sa te ajute si cand o iei putin pe aratura, poate pentru ca te-ai plictisit sau stiu eu ce idei ai ingerul rau sa iti vina si el in ajutor asta pentru ca isi poate demonstra ura alaturi de tine si tu il poti admira, chiar daca in subconstient!



Ma rog, uneori am impresia ca sunt inconjurata doar de ingeri rai... dar asta e partea a 2-a. Poate ca pana la urma tot ce mi se intampla eu am ales, poate fara sa imi dau seama, a fost o greseala, nu a fost, ce mai conteaza? Pana la urma ma simt bine. Si atunci cand nu merg lucrurile ok, plang un pic, ma enervez un pic si ma ajut de melodiile mele. Falling into darkness >:) - I like how it sounds, but if you fall into dark, that doesn't mean you can't see :> and that makes it more interesting!


Intunericul e asociat cu misterul, pentru ca nu stii ce te asteapta in clipa urmatoare. Dar cui ii pasa de povesti? Traim intr-o tara tampita, cu oameni tampiti, cu o conducere tampita, intr-un mediu tampit si respiram un aer tampit. Ce sanse avem? Eu am preferat sa ma inchid in lumea mea... Da si in lumea mea Dumnezeu e o legenda. Dracul e cel care vine pe pamant. Si stii de ce? Pentru ca uram prea mult si ingerii lui Dumnezeu nu mai pot ajunge in blestemul asta, ei sunt prea puri ca sa se injoseasca pentru niste biete suflete cu trupuri murdare, facute din pamant! Stii cum se spune: din pamant vii si tot in pamant te intorci. Dar de ce dracu' trebuie sa vin din pamant? De ce nu sunt si eu inger sa cunosc lumea dintr-o alta perspectiva, sa am tot ce imi doresc, sa cunosc puterea binelui, puterea viselor? De ce dracu' nu sunt?

Din rau in bine, sinistru, dar pozitiv.

Hello everyone! Most people say that I am insaneeeeee!!! Oh, but they are right!!!!!!! I really am!!!!!!!!! Madness is power! I think... :D

Ok, sa incepem si sa las deoparte ideea de nebunie momentan. Sau cel putin sa incerc. Din majoritatea postarilor mele se poate denota ca viata e un cum ii spune... acel lucru pe care animalele il fac atunci... cand... ei, bine, atunci cand au nevoia de a merge la baie, sau in cutiuta cu nisip, sau langa un gard, sau langa stalpul de langa casa. In fine asa se poate observa ca vad eu cel putin viata, asta daca nu te-am convins si pe tine.



Ideea e ca am gasit solutie pentru aceasta viata! Una sinistra dar totusi optimista, ce-i drept! Am descoperit de ceva timp ca a fi rau nu inseamna neaparat a si face rau. Raul poate fi folosit in scopuri bune. De exemplu mania asta a mea cu vampiri. M-am uitat la filme cu vampiri, seriale, poate de mai multe ori, ideea e ca de cate ori le urmaresc prind putere. Ascult muzica de la Korn, respectiv melodiile "Forsaken", "System" si "Slept so long". Toate sunt soundtrack-uri din filmul Queen of the damned (inspirat din cartea "Regina Damnatilor" de Anne Rice - al 3-lea volum din Cronicile Vampirilor). Sa revin la subiect totusi. Melodiile astea imi dau puteri! Ma fac sa ma simt bine, desi ele vorbesc despre creaturi care sug sange, despre moarte pe mine ma fac sa am o parere buna despre mine, sa ma consider imortala! Nu sunt, bineinteles ca nu, toate sunt iluzii, dar aceste iluzii aduc lucruri bune, desi pornesc din rau. Pentru ca asa cum te vezi, se spune, asa te vad si ceilalalti. Daca te subestimezi, la fel vor face si ceilalti cu tine: te vor subestima. E bine sa ai o parere pozitiva despre propria persoana si sa incerci sa cauti metode proprii de a-ti face una. Eu ti-am dat exemplul meu. Asta ma face pe mine sa ma simt plina de forta, gata sa inving orice obstacol, sa trec peste toate greutatile, sa ajung la linia de sosire si sa fiu prima pe linie!

A fi nebun inseamna a fi fericit! Dar toate isi au pretul lor. Traim intr-o lume in care povestile sunt iluzii, fantezii. Dar eu cred ca undeva in univers exista o lume paralela unde povestile noastre, pe care le inventam, pe care le citim, acolo ele sunt adevarate! Si daca ele sunt adevarate atunci inseamna ca oamenii aceia trec prin mai multe experiente, transformari, minuni, blesteme! Si chiar daca nu cred nimic din toate astea sper in secret sa pot ajunge acolo odata.

Eu insami scriu povesti. Defapt nu povesti. Romane si nuvele. Aproape le-am terminat(la nuvele ma refer, ca romanul pe care l-am inceput e abia la inceput). Ideea e ca am visat personajele din roman(pe acesta mi-am concentrat atentia cel mai mult). Am simtit ca au prins viata. Si nu pentru ca le-am visat, ci pentru ca am stiut asta de mult. Nu de cand am inceput romanul, mai de curand. L-am inceput prin august 2009. Acum ar fi cateva luni. Am scris aproximativ vreo 100 de pagini de word, si personajele mele au trecut prin multe. Si nu le simt pe toate vii. Nu. Simt doar cateva. Sunt acele personaje principale care eu simt ca ele traiesc in lumea asta. Si intr-o zi am sa le vad si ele or sa ma intrebe: de unde stiai povestea noastra? Iar eu am sa le raspund: nu am nici cea mai vaga idee.

Sunt multe lucruri care as vrea sa existe, visez sa ajung acolo vreodata, dar nu cred in ele. Nu stiu cum e posibil asa ceva. E ca si cum as vrea sa ajung intr-o lume care nu exista-pentru ca nu cred in ea. Dar eu stiu ca exista. Nu stiu de unde. Poate din subconstient, poate din nebunie, poate dintr-o imaginatie dezvoltata, dar eu stiu ca exista! Poate n-am sa cred niciodata in zane, in vampiri, in oameni care zboara, in unicorni, in extraterestri care sunt prietenosi cu mine, dar eu stiu de undeva ca exista.

Tot ce e rau poate fi transformat in bine si invers. M-am hotarat sa-mi folosesc energia negativa pentru scopuri bune, sau cel putin benefice >:) Atunci cand am nervi de exemplu, am sa ma uit in oglinda si am sa-mi folosesc sinistrul pentru a ma lauda si a-mi face astfel o stare de spirit pozitiva. Probabil nu intelegi ce spun. Dar uite un exemplu. Sa zicem ca m-a enervat cineva. Atunci ma uit frumos intr-o oglinda cu o privire din aia demonica(dar nu foarte demonica incat sa par posedata) si i-as spune reflexiei mele "Tu esti atat de frumoasa. De ce sa iti faci nervi pentru cineva care nu merita? Gandeste-te numai un pic! Ai puteri pe care altii nu le au! Poti trai mai mult si mai bine decat ti-ai imaginat vreodata. Esti speciala. De ce sa iti consumi viata cu nimicuri? Desi, daca e vorba de timp, draga mea, da-mi voie sa iti spun ca ai mult timp la dispozitie, asa ca poti face orice iti pofteste inima, bineinteles tinand cont de niste coduri morale, sa nu o luam prea tare razna din cauza libertatii. Deci o sa fie bine. Sunt sigura ca azi vei avea parte de o supriza... placuta!"

Deci cam asta ar fi povestea cu transformarea raului in bine. In cazul in care dracii sunt prea multi pune-ti un joc shooter si impusca la monstri pana numai poti. Am practicat asta de multe ori. Chiar functioneaza. Poti sa te gandesti ca monstrii de un fel sunt o anumita persoana, altii alta persoana si tot asa. Sau poti sa te gandesti ca persoana pe care o urasti reprezinta tot raul din plansa si trebuie DISTRUS! Dar sa revenim la ideea de a fi buni. E sinistra ideea asta a mea, dar totusi pozitiva, nu-i asa?